Clauzele abuzive ale dobanzilor la banca

Categorie: Economic Publicat în Marți, 24 Ianuarie 2012 20:19 Afişări: 1083

ANALIZA de specialitate a avocatului Andreea Sarbu:

Asistam in ultima perioada la o multiplicare a cererilor de chemare in judecata formulate de persoanele fizice impotriva institutiilor bancare, avand ca obiect fie anularea diferitelor clauze din conveniile de credit si restituirea unor sume deja platite, fie suspendarea efectelor clauzei respective pe calea ordonantei presedintiale.

Clauzele considerate a fi abuzive sunt din cele mai diverse, cele mai multe privind majorarea dobanzii, comisionul de risc perceput, schimbarea unilaterala a ratei anuale a dobanzii, modificarea unilaterala a nivelului comisioanelor si dobanda majorata, dar si declararea unilaterala a scadentei anticipate si rambursarea subsecventa a creditului, clauze privind interdictii de construire, inchiriere etc.

Clauzele abuzive sunt definite in Legea nr. 193/2000, modificata de Directiva 93/13/CEE ca si clauze care nu au fost negociate direct cu consumatorul, si care, prin ele insele sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
Cadrul relativ larg al definitiei a dat nastere unor numeroase litigii prin care se solicita instantelor sa sanctioneze cu nulitatea diversele clauze din contractele incheiate de banci cu clientii acestora. Se utilizeaza adesea ca argumente lipsa de claritate si echivocitatea clauzelor respective, precum si necesitatea cunostintelor de specialitate pentru intelegerea acestora, aspecte evidentiate in art. 1 al Legii nr. 193/2000.
De asemenea, art. 4 al aceleiasi legi prevede ca o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

Remarcam doua tendinte ale instantelor judecatoresti: una de a respinge astfel de cereri, motivata prin faptul ca reclamantii au luat la cunostinta si au semnat conventiile de credit, declarand ca sunt de acord cu clauzele contractuale si o a doua tendinta, aceea de a admite cererile, constatand nulitatea clauzelor abuzive.

In ceea ce priveste dea de-a doua tendinta, un aspect interesant il constituie notificarile primite de clienti ulterior incheierii contractului, prin care li se pune in vedere, avand in vedere "contextul international marcat de turbulente, ce implica costuri mari de finantare" ca banca nu le va solicita garantii suplimentare, in ciuda deprecierii valorii proprietatilor imobiliare, ci va opera modificarea dobanzii. In cazul dezacordului cu masura respectiva, clientilor li se pune in vedere sa ramburseze anticipat integral suma datorata.

Este discutabil daca clauza invocata de banca drept fundament pentru notificare (In cazul in care indicele de referinta variaza cu minim 0,25 puncte procentuale (in plus/minus) fata de valoarea initiala a acestora/la cea mai recenta modificare, dupa caz, banca poate modifica dobanda in consecinta, in orice moment, conform deciziei sale. Noul procent de dobanda se aplica asupra soldului existent al creditului la data modificarii acesteia) este una in care partile se afla pe o pozitie egala.

Consideram ca o clauza este una abuziva ab initio, intrucat exclude, prin modalitatea in care este formulata, posibilitatea unui observator obiectiv de a aprecia asupra temeiniciei motivelor de modificare unilaterala a contractului. Ca pol de putere, banca este cea care decide aparitia momentului in care survine dezechilibrul financiar pe piata si ea este cea care modifica dobanda. Nu exista o negociere reala, nu exista o egalitate intre parti.

Prin introducerea unor astfel de clauze se creeaza un dezechilibru semnificativ intre parti, intrucat dobanda poate creste fara o reala posibilitate pentru client de a verifica baza acestei cresteri, existand pericolul ca aceasta sa creasca in aceeasi maniera fara ca acesta sa poata verifica, fiind, de asemenea, expus riscului de a fi introdus in Centrala Riscurilor Bancare ca rau-platnic, fara a avea nicio vina in derularea raporturilor contractuale, fapt de natura sa il afecteze economic si moral.

Av. Andreea Sarbu
Casa de Avocatura Coltuc
www.coltuc.ro

This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
YM: banulbotosanean
(BanulBotosanean.ro)