Unul dintre cele mai sărace judeţe are obiective turistice incredibile

1

Poate ar fi cazul ca şi în Botoşani să se vadă dincolo de sărăcie pentru ca mintea şi privirile să ajungă şi la oportunităţile uriaşe ale judeţului.

 

 

Mihai Eminescu, mina de aur neexploatată a judeţului
În alte ţări se vizitează nişte pietroaie unde se spune că a poposit, la un moment dat, şi nu ştiu ce înţelept sau împărat.

În Botoşani avem locul unde s-a născut şi copilărit Mihai Eminescu, cel mai mare nume al culturii româneşti. S-a făcut un memorial de studii, s-a pus câte o placă de informare pe câte o clădire pe unde a trecut şi atât. Până în 2012 nu a fost nicio campanie de promovare a municipiului şi judeţului Botoşani prin intermediul super-brandului Mihai Eminescu. Botoşani ar trebui să fie un fel de „Meka” pentru cultura românească, locul unde ar trebui ca românii să se bulucească să ajungă pentru a vedea Casa memorială a lui Mihai Eminescu, Catedrala Uspenia unde a fost botezat marele poet, ce a mai rămas din Lacul cu nuferi.

În tot judeţul nu există niciun indicator care să-i îndrume pe cei curioşi, români sau străini, spre Memorialul Ipoteşti, Casa lui Eminescu. În schimb, sunt indicatoare către mall-ul din Suceava, dar nu spre Ipoteşti, nu spre Mihai Eminescu.

Pensiunea Floare Albastră de la Ipoteşti este un loc de cazare foarte bun.

 

Pe lângă Eminescu mai avem şi Luchian, Enescu, Iorga
Dar judeţul Botoşani este tărâmul de unde s-au ridicat cei mai importanţi oameni ai culturii Românie, adevărate personalităţi ale statului român. Pe lângă Eminescu, judeţul Botoşani se laudă, dar nu profită în niciun fel, cu celebrul compozitor şi violonist George Enescu, cu istoricul şi criticul literar Nicolae Iorga, pictorul Ştefan Luchian, biologul Grigore Antipa, dramaturgul Mihail Sorbu, Octav Băncilă, Ion Pillat, domnitorul Moldovei Grigore Alexandru Ghica şi multe alte personalităţi.
Toate aceste nume, dar şi multe altele, demonstrează că judeţul Botoşani este centrul culturii româneşti. Pragmatic vorbind putem să punem întrebarea „şi la ce ne ajută?” atât timp cât noi ca şi comunitate nu am reuşit să punem în valoare aceste nume, aceste branduri naţionale şi mondiale. Cum nu există niciun indicator spre Memorialul Ipoteşti, nici spre casa memorială Iorga sau muzeul Enescu nu există indicatoare, cum nici spre casele memoriale sau muzeele dedicate celorlalte personalităţi ale judeţului nu există.
Consiliul Judeţean are în pregătire un program de amplasare a unor indicatoare spre aceste obiective şi hărţi, însă până acum nu s-a materializat nimic.



Se ştie despre mănăstirile din Bucovina, dar nimic despre cele din Botoşani
Cu siguranţă foarte mulţi botoşăneni au vizitat mănăstirile din Bucovina, dar foarte puţini au mers la mănăstirile din Coşula, Popăuţi, Balş sau la cele din jurul Voronei. Galbenul de Coşula este la fel de important ca şi albastrul de Voroneţ, doar că acesta din urmă beneficiază de promovare continuă de zeci de ani, pe când Mănăstirea Coşula abia a fost refăcută printr-un proiect de câteva milioane de euro fonduri europene atrase de Consiliul Judeţean. Aceeaşi instituţie a asfaltat şi drumurile care fac legătura dintre celebrul locaş de cult şi Drumul European Botoşani-Târgu Frumos, iar anul viitor sunt speranţe că va fi asfaltat şi drumul de la Mănăstirea Coşula până la cele de la Vorona şi că va lua naştere un drum al mănăstirior între cele două de la Zosin, Coşula, Oneaga şi Vorona. Pentru cei care nu ştiau, Mănăstirea Coşula este locul de unde a început secularizarea averilor mănăstireşti, domnitorul A.I. Cuza fiind închis într-un beci de stareţul de atunci. După ce a fost eliberat, Cuza a decis să se răzbune pe călugări.
Apoi cele două mănăstiri de la Vorona sunt puncte de atracţie pentru turişti şi probabil reprezintă excepţia care confirmă regula, fiind cam singurele locaşuri de cult care reuşesc să atragă turişti.



Dar în judeţul Botoşani există mănăstiri şi biserici de lemn de acelaşi nivel cu cele din Bucovina sau Maramureş:
-Biserica Sf. Nicolae zidită la Dorohoi în 1495 de Ştefan cel Mare. Tot în Dorohoi se află biserica de lemn Naşterea Maicii Domnului ridicată la 1779 precum şi Biserica Adormită.
-Biserica Pustie de la Bucecea.
-Biserica Sfântul Nicolae de la Darabani.
-Bisericile de la Adăşeni şi Zoiţani.
-Mănăstirea Coşula (de călugări), monument istoric.
-Mănăstirea Zosin de la Băluşeni (de călugări) biserica de lemn Sf. Nicolae situată în cadrul mănăstirii fiind monument istoric.
-Bisericile de lemn Sfinţii Voievozi şi Adormirea Maicii Domnului de la Băluşeni.
-Mănăstirea Zăiceşti.
-Biserica Sf. Dumitru de la Cândeşti (monument istoric).
-Schitul Oneaga.
-Biserica Sf Nicolae de la Dămileni (1700).
-Mănăstirea Agafton (de maici) de la Curteşti, monument istoric.
-Biserica Adormirea Maicii Domnului de la Dimăcheni (monument istoric, fiind ridicată la 1612).
-Mănăstirea Sf. Treime de la Frumuşica- Vlădeni Deal, monument istoric.
-Biserica Sf. Nicolae de la Prisăcani (1657).
-Biserica de lemn de la Corjăuţi.
-Mănăstirea Cozancea (de călugări) situată în localitatea Suliţa.
-Biserica de lemn de la Cerviceşti.
-Mănăstirea Eroii Neamului (de maici) de la Guranda-Durneşti.
-Biserica veche din Mileanca.
-Mănăstirea Popăuţi (de călugări) monument istoric şi arhitectonic din Botoşani.
-Biserica de lemn Sf Arhangheli Mihail şi Gavril de la Cotârgaci.
-Biserica de lemn de la Ionăşeni.
-Mănăstirea Gorovei (de călugări) comuna Văculeşti.
-Biserica de lemn de la Dobrinăuţi şi Vorniceşti.
-Mănăstirea Vorona (de maici ) monument istoric.
-Mănăstirea Sihastriei Vorona (de călugări).

Un traseu încă nenăscut: Patriarhul Teoctist, părintele Cleopa, Ioan Iacob de la Neamţ
În judeţul Botoşani s-au născut şi nume care au marcat ortodoxia în lume. Patriarhul Teoctist, părintele Cleopa şi Ioan Iacob de la Neamţ, zis şi Hozevitul, sunt cele trei nume mari ale ortodoxiei mondiale. Aşa cum era şi normal, judeţul Botoşani nu profită nici de acest dar de la Dumnezeu. Nu există un traseu turistic prin care creştinii să poată vizita locurile unde s-au născut şi au copilărit cei trei. Un astfel de traseu ar fi tentant atât pentru creştinii botoşăneni, cât şi pentru cei din restul ţării şi restul lumii. Un parteneriat între autorităţile locale şi protopopiatele din judeţ sau chiar Mitropolia Moldovei ori chiar Patriarhia României ar putea aduce sute de mii de turişti anual pe seama unui astfel de traseu şi a mănăstirilor din judeţ. La Horodiştea există o casă memorială a Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, la Tocileni s-a amenajat casa memorială a fostului Patriarh Teoctist, iar la Suliţa nu există nimic amenajat la casa părintelui Cleopa, chiar dacă aceasta există ca şi structură.
Celor trei obiective ar putea fi alăturată şi Peştera Cuviosului Onufrie, din dealurile Voronei, precum şi icoana unicat în România, iar în lume mai sunt doar două, în care Maica Domnului nu îl ţine în braţe pe Iisus, ci de mână, iar pruncul stă în picioare. Icoana unicat în România se află la Sihăstria Voronei.
Teoctist: Biserica Ortodoxă Română a fost condusă din 1986 şi până în 2007 de Patriarhul Teoctist, cel născut în satul Tocileni, comuna Stăuceni. Patriarhul Teoctist a fost al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Autorităţile locale din comuna Stăuceni abia anul acesta au demarat amenajarea unei case memoriale-muzeu în cinstea fostului Patriarh Teoctist.
„Patriarhul Teoctist Arăpaşu (din botez Toader Arăpaşu) s-a născut la data de 7 februarie 1915 în satul Tocileni, Botoşani, din părinţii Dumitru şi Marghioala Arăpaşu, ca al zecelea din cei unsprezece copii ai acestora. A urmat şcoala primară din satul natal, a intrat de tânăr ca frate la Schitul Sihăstria Voronei (jud. Botoşani), aparţinând de Mănăstirea Vorona, aflată în apropierea ţinuturilor natale, în anul 1928”, scrie Wikipedia.
Cleopa: Cleopa Ilie, născut cu numele de Constantin Ilie (n. 10 aprilie 1912, comuna Suliţa, judeţul Botoşani – d. 2 decembrie 1998, Mănăstirea Sihăstria) a fost arhimandrit şi stareţ la Mănăstirea Sihăstria, fiind un renumit trăitor al credinţei ortodoxe, scrie Wikipedia. Scrierile părintelui Cleopa au fost traduse în zeci de limbi. „Cărţile despre viaţa şi învăţăturile părintelui Cleopa au stârnit interes în multe zone ale lumii, fiind tipărite în engleză, franceză, greacă, italiană, rusă, sârbă, poloneză, finlandeză şi chiar arabă sau chineză. Reprezentanţii editurii moscovite Russki Hronodraf explică acest fapt printr-un frumos compliment: ‘Scumpul părinte Cleopa a devenit foarte drag şi înalt preţuit de către cititorii ruşi şi cu Sfinţia Sa a început o nouă perioadă în Ortodoxia rusă: perioada descoperirii marilor comori ale înaltei şi sfintei duhovnicii româneşti’.”, scrie Basilica.ro, agenţia de ştiri a Patriarhiei Române.
Ioan Iacob: „Sfântul Ioan Iacob cel Nou (Hozevitul) este unul dintre cei mai recenţi sfinţi din Biserica Ortodoxă Română, cu metania din Mănăstirea Neamţ, care s-a nevoit 24 de ani în Ţara Sfântă, atât pe valea Iordanului, cât şi în pustiul Hozeva, constituindu-se într-un model veritabil de vieţuire în Hristos în era contemporană. Biserica l-a rânduit ca pildă vie de credinţă şi de vieţuire creştinească, înscriindu-l în calendarul ortodox la data de 5 august”, scrie orthodoxwiki.org.
Onufrie: „Sfântul Cuvios Onufrie s-a născut în jurul anului 1700, în Rusia. În anul 1749 ajunge în ţinuturile Moldovei, vieţuind în codrii Voronei timp de 25 de ani. Sfântul Onufrie a fost contemporan cu Sfântul Paisie de la Neamţ. A trecut la cele veşnice pe 29 martie 1789, fiind înmormântat de către câţiva călugări în livadă, la rădăcina unui măr.
În iarna anului 1846 s-a arătat din nou puterea făcătoare de minuni a Cuviosului Onufrie. Pe când domnitorul Mihail Sturza se afla la vânătoare a găsit un fruct mare şi frumos la rădăcina mărului ce străjuia mormântul cuviosului, l-a luat cu sine şi l-a dat fiicei sale care era bolnavă de epilepsie. Cu harul lui Dumnezeu, aceasta s-a vindecat de boală. În urma acestei minuni, domnitorul se întoarce la Vorona şi porunceşte să se dezgroape osemintele lui Onufrie şi să fie aşezate spre cinstire într-o raclă în altarul bisericii Mănăstirii Vorona”, scrie Crestinordotox.ro.
Dintr-un lăstar al acelui măr există şi acum un copac în curtea mănăstirii.




Dacii şi cultura Cucuteni
În judeţul Botoşani există mai multe cetăţi dacice, însă niciuna nu are săpat un loc pentru a putea fi vizitat de turişti. Judeţul Botoşani a fost catalogat drept un fel de El Dorado pentru arheologia Românească de către arheologul Mircea Petrescu Dâmboviţa.
„Nicăieri în România vestigiile arheologice nu sunt mai numeroase ca în judeţul Botoşani, numărul lor apropiindu-se de 1500!! În situl arheologic de la Ripiceni- Izvor unde s-au descoperit urme de aşezare ale omului de Neanderthal (obiecte de cremene, cuarţit şi os) ce aparţin paleoliticului mijlociu, perioada cuprinsă între 30.000 şi 120.000 de ani”, scrie http://turismuldinromania.xhost.ro.

Foarte multe vestigii ale marii Culturi Cucuteni au fost descoperite şi zac în subsolul Muzeului Judeţean de Istorie Botoşani, iar multe altele aşteaptă să fie descoperite în pământul judeţului.
Pe teritoriul judeţului Botoşani, alături de cetăţile dacice de la Stânceşti, au mai fost descoperite obiective similare la Copălău şi Dersca, iar la Ibăneşti, Ionăşeni şi Vf. Câmpului sunt cetăţi dacice neexplorate.

„Se spune că asiaticii sunt primii care s-au axat pe cele trei elemente importante, apă, aer şi pământ, dar pe teritoriul nostru s-au găsit primele dovezi care marchează importanţa celor trei elemente în viaţa popoarelor”, a spus arheologul botoşănean Maria Diaconescu.
Dar cercetările arheologice sunt tratate cu dispreţ de autorităţi. Doar 5.000 de lei s-au alocat în 2012 pentru săpături arheologice, adică o sumă în bătaie de joc.
Istoria unui popor uriaş din toate punctele de vedere, dacii, numeroasele dovezi ale prezenţei culturii Cucuteni dacă ar fi puse în valoare ar putea fi un alt pol de atracţie turistică.

Locul unic din Moldova: plajă, valuri, shopping în duty-free
Dacă aţi privi imaginile din galeria foto şi nu v-am spune unde sunt făcute aţi zice că sunt surprinse pe litoral, că sunt de la malul Mării Negre.
Dar nu, nu sunt de pe litoralul Mării Negre ci de pe malul Mării Nordului, pe malul acumulării Stânca-Costeşti de pe râul Prut.
Pe malul românesc al acumulării de apă Stânca-Costeşti, s-a amenajat o plajă cu terase şi o scenă pentru concerte. Investiţia este privată, realizată de Pansela Merticariu, în parteneriat cu Primăria oraşului Ştefăneşti, iar partea de entertainment este asigurată de Marius Honceriu.
Pentru regiunea istorică a Moldovei acest loc este unic, iar avantajul de a fi aproape de Vama Stânca oferă şi posibilitatea unei sesiuni de shopping în duty-free, parfumurile şi băuturile de lux fiind la preţuri foarte mici.
Din păcate, accesul dinspre Iaşi şi dinspre Botoşani se face pe nişte tronsoane de drum naţional de toată ruşinea, dar frumuseţea locului şi faptul că nu trebuie să conduci câteva ore bune pentru a ajunge pe plajă te fac să treci peste acest inconvenient.

Luciu de apă uriaş, dar nefolosit turistic sau industrial
Ne lăudăm cu iazul Dracşani, cu barajul Stânca, dar nu atragem nici pescari din alte judeţe în număr atât de mare cât ar trebui şi nici nu avem măcar o singură fabrică de prelucrare a peştelui. Judeţul Botoşani este considerat al doilea ca întindere a luciului de apă din ţară, dar nici acest potenţial nu este exploatat corespunzător.
Abia de câţiva ani pe malul iazurilor au început să apară mici umbreluţe care să ţină umbră pescarilor, dar cam atât. Nu sunt amenajate locuri de parcare, toalete publice, locuri de cazare pentru pescarii împătimiţi. Cum suntem peste Iaşi, Neamţ şi Suceava la acest capitol am putea să atragem turişti pescari înfocaţi care să lase bani frumoşi în judeţ, dar chiar dacă am reuşi să-i atragem aceştia nu au pe ce să-şi cheltuiască banii în apropierea bălţilor. Doar la Vlădeni a început să construiască o infrastructură adecvată acestui sector omul de afaceri Dumitru Balan, însă este prea puţin. Judeţul este mărginit de râurile Siret şi Prut, dar tot degeaba. Pe lângă faptul că nu scoatem bani ca judeţ din acest potenţial turistic, nici nu exploatăm industria prelucrării peştelui. Pe vremuri Piscicola făcea conserve de peşte, acum nicio firmă nu a trecut la industrializare. Ar putea fi un sector care să crească afacerile patronilor, să creeze locuri de muncă şi să aducă venituri la buget.
Firmele din piscicultură au resimţit din plin lipsa unei strategii în acest domeniu a autorităţilor publice judeţene.

Zone absolut superbe, dar uitate de lume
Dacă ar avea o strategie şi s-ar investi în acest sens, judeţul Botoşani ar putea atrage mulţi turişti amatori de fotografii în zone sălbatice, în rezervaţii naturale, turişti străini amatori de vânătoare, de sporturi nautice.
Judeţul Botoşani are câteva zone sălbatice cum ar fi drumul dintre mănăstirile Vorona şi Balş, despre al cărui traseu se spune că este unicat în Moldova, sau cum ar fi Prutul Mort, ori suprafaţa de peste 100 de hectare de sălbăticie unde nu a călcat picior de om timp de peste 20 de ani din zona Păltiniş. Trasee off-road pentru autoturisme, pentru biciclete, pentru atv-uri, tiroliene şi tot ce mai trebuie pentru creşterea adrenalinei, toate acestea ar putea fi găsite între dealurile Voronei, lângă Prut ori în alte zone ale judeţului pentru a atrage turişti, dar nimic nu se întâmplă. Există enorm de multe trasee pentru fotografii amatori şi profesionişti, pentru amatorii de turism rural, dar nu este niciunul promovat, nu se regăseşte pe nicio hartă.
Avem multe domenii de vânătoare care îi atrag pe turiştii străini, dar aceştia vin şi pleacă, fără a cheltui prea mult în judeţul Botoşani pentru că nu prea au pe ce să dea banii.
Zona barajului Stânca este considerată absolut superbă de toţi cei care au văzut-o, o zonă cu potenţial turistic imens, având în vedere că este la graniţa cu Republica Moldova şi în apropiere de Ucraina. Sporturile nautice ar putea fi practicate fără probleme acolo şi dacă ar fi şi câteva pensiuni sau chiar hoteluri totul ar fi altfel. Sporturi nautice s-ar putea practica şi pe iazul Dracşani, ori Hăneşti, însă nu se investeşte nimic în acest sens.
Avem vulcani noroioşi la Copălău, apă sulfuroasă care arde la Hlipiceni, Stânca şi Blândeşti(acolo unde ar putea fi amenajate baze de tratament), avem rezervaţii de stejari seculari la Vârfu Câmpului, de tisă la Tudora. Avem trasee ale haiducilor, dar nimic din tot ce avem nu promovăm cum trebuie, nu exploatăm economic nimic şi părem un judeţ care se complace în statutul de una dintre cele mai sărace zone ale României, Uniunii Europene.



De interes pentru turişti în judeţul Botoşani:
– Podul de lemn de la Lozna (sec II-III e.n.)
-Parcul Eminescu de la Botoşani.
-Zona de agrement dată de acumularea de la Bucecea.
-Rezervaţia floristică Bălţile Siretului de la Bucecea.
-Fântâna şi băncile ornamentale de la Darabani.
-Vulcanii noroioşi de la Copălău.
-Stejarii seculari de la Cordăreni.
-Podul medieval de la Coşula.
-Copacul vechi de 450 de ani de la Cristeşti.
-Tabăra internaţională de copii de la Agafton.
-Zona floricolă de la Turbăria Dersca.
-Stejarii lui Ştefan cel Mare de la Darabani în zona pădurii Teioasa.
-Pădurea Cirlis şi Iazul cu Lebede de la Dobârceni.
-Masa Tâlharilor, Cimitirul Uriaşilor, Drumul Vinului, toate la Frumuşica.
-Crama Rădeni.
-Barajul de la Stânca -Costeşti.
-Rezervaţia naturală Laleaua Pestriţă de la Havârna, aici existând şi o arie piscicolă.
-Turbăria Lozna.
-Lacul şi codrul Eminescu de la Ipoteşti.
-Rezervaţia naturală Emil Racoviţă de pe lunca Prutului cu acces de la Mitoc.
-Turnul clopotniţă de la Popăuţi ridicat în vremea lui Ştefan cel Mare.
-Rezervaţia de tisă de la Tudora.
-Rezervaţia de stejari multiseculari de la Viişoara.
-Padurea seculară de la Vorona.

Conace şi case monumente istorice
Pe lângă Castelul Burbur -Dersca, Cetatea Medievală de la Hudeşti, Castelul Melik de la Răchiti, în judeţul Botoşani mai sunt şi conace boiereşti sau case incredibil de frumoase.
-Conacul Radu Miclescu de la Bucecea.
-Conacul de la Dămileni.
-Conacul Latescu.
-Conacul Frank (ce adăposteşte un parc dendrologic).
-Conacul Flondor de la Rogojeşti.
-Conacul Kogălniceanu de la Ştiubieni.
-Conacul bisericesc de la Tudora.
-Conacul Moruzzi de la Maghera.
-Conacul Rosetti de la Ionăşesti.

Centrul istoric al municipiului Botoşani
Casa memorială Octav Onicescu
Casa memorială Nicolae Iorga
Casa Ciomac Cantemir
Casa Antipa (locul de naştere al biologului Grigore Antipa)
Casa Bolfosu
Casa Silion.
Casa Moscovici
Casa Ventura
Casa Sofian
Casa Ciomac
Clădirea Primăriei Botoşani
Clădirea Muzeului de Istorie
Clădirea Teatrului Mihai Eminescu
Clădirea Teatrului de păpuşi Vasilache
Clădirea Spitalului de Recuperare Sf Gheorghe

Un comentariu

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *