Scrisoare deschisă a Alianței pentru Agricultură și Cooperare către politicieni privind raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”

0

 



 


 

 

Către,

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL

Domnului Președinte Florin CÂȚU

 

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

Domnului Președinte Marcel CIOLACU,

 

ALIANȚA USR-PLUS

Domnului Președinte Dacian CIOLOȘ,

 

PARTIDUL PRO ROMÂNIA

Domnului Președinte Victor PONTA,

 

PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ

Domnului Președinte Cristian DIACONESCU,

 

PARTIDUL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIA

Domnului Președinte Hunor KELEMEN,

 

GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE

Domnului Președinte Varujan PAMBUCCIAN,

 

CC: Europarlamentarii României

 

 

SCRISOARE DESCHISĂ A ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE către politicieni privind raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”

 

Stimați Domni Președinți,

Stimate Doamne/Domni Europarlamentari

 

 

Luni, 18.10.2021 în Parlamentul European, se votează raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”.

 

Apreciem că F2F dăunează sectorului agricol românesc. Acesta nu ține cont de realitățile noastre naționale comparativ cu țintele propuse politicianist la nivel european.

Considerăm că strategia nu este o oportunitate așa cum se susține/prezintă, ci o vedem ca o amenințare pentru fermierii români din foarte multe puncte de vedere.

Strategia F2F putea fi o oportunitate dacă în prealabil existau :

  – studii de impact realizate la nivelul fiecărui stat membru cu specificitățile fiecărui stat, nivelul de capitalizare al fermierilor, de productivitate, de consum de inputuri agricole, gradul de fărămițare a suprafețelor exploatate, gradul mic de asociere și cota de piață redusă a produselor autohtone;

  – consultări reale nu disimulare și impunere a unor puncte de vedere transmise de la Brusseles din partea unor persoane care nu cunosc realitățile și evoluțiile activității fermierilor, în mod practic.

Vă asigurăm că fermierii români și europeni, sunt responsabili, își doresc și fac tot ceea ce ține de capacitatea și capitalizarea lor pentru a se adapta la schimbările climatice urmărind creare unui sector agroalimentar sustenabil și rezilient. Fermierii români în parteneriat cu organizațiile profesionale și MADR lucrează la înființarea și operaționalizarea unui Sistem Național de Gestionare și Control Integrat al Riscurilor în Agricultură, inclusiv pentru a urmări sporirea rezistenței fermierilor în fața schimbărilor climatice, inclusiv prin acțiuni și investiții în prevenția și combaterea acestora.

 

Prin această strategie se pune pe spatele și în sarcina fermierilor români și europeni cea mai mare responsabilitate pentru atingerea țintelor urmărite arbitrar, nerealist pentru 2030 sau 2050.

Este total incorect să punem în sarcina fermierilor cea mai mare responsabilitate, restrictii, constrangeri, care impun efectuarea unor costuri si investitii pe care nu pot fi cuantificate, nu au fost analizate si prezentate in mod transparent. Tot acest context ne indreptateste sa credem ceea ce v-am expus si sa va cerem sa fiti de partea fermierilor romani si a tuturor romanilor, iar orice decizie trebuie bazata pe studii de impact economic, de mediu si social pentru a avea o oarecare imagine a tuturor efectelor pe termen mediu si lung.

 

Se vorbeste de alternative, dar Care sunt acele alternative mai sigure, eficace si eficiente ?

Nu au fost identificate si prezentate aceste alternative.

Exemplu : Prin interzicerea unui tratament la seminte cu insectofungicide fara a avea alternative suntem intr-o situație de 3 deficiente :

-Impactul negativ asupra mediul este mult mai mare tradus prin faptul ca se inlocuieste un tratament la seminte incorporate in sol, cu efectuarea a inca 2-3 tratamente in vegetatie in perioada de coincidenta a zborului tuturor polenizatorii, plus sarcina birocratica de a face anunturi de fiecare data cand se efectueaza tratatemente ;

-Posibilele substante alternative nu au nici macat jumatate din eficacitatea in combaterea daunatorilor

-Costurile sunt de cateva ori mai ridicate, deci eficienta este aproape inexistenta

 

Consideram că mecanisme adecvate de sprijin financiar pentru a sustine si incuraja fermierii trebuiau prezentate atasat strategiei F2F, ceea ce nu s-a intamplat, fermierii fiind deja impactati negativ inclusiv de pandemia COVID 2019 pentru care nu s-au gasit instrumente financiare adecvate pentru sustinere.

Majoritatea fermierilor români nu sunt capitalizati din mai multe considerente, incepand cu diferente intre subventia de 157 Euro/ha fata de media europeana de cca. 243 euro/ha, acest lucru continuand prin neaprobarea la nivel european a convergentei totale pana in 2026.

Costurile de finantare a creditelor și accesul la finantari inregistreaza decalaje foarte mari intre fermierii europeni si cei romani care au costuri mult mai mari de finantare.

 

Consideram ca evaluarea integrala a impactului trebuia realizat inainte de prezentarea nitiativelor legislative, in prezent acest aspect este deja tardiv. Evaluarea impactului a fost realizata prin mai multe studii europene sau internationale, toate prezentand un final dramatic pentru fermieri.

Studiile europene au fost întarziate, fiind ascunse de opinia publica, astfel incat continuam sa sustinem respingerea raportul in forma prezentata.

Fermierii au fost si raman in continuare responsabili de impactul sistemic economic, social si de mediu al activitatilor desfasurate de acestia prin respectarea bunelor practici agricole, noi avand primul interes de a mentine un sol curat si sanatos, bine conservat pentru a fi transmis generatiilor viitoare.

Riscul că obiectivele strategiei conduc la relocalizarea unor părți din producția agricolă comunitară în regiuni din afara Europei, unde standardele sunt mai scăzute, devine o certitudine in conditiile aprobarii raportului in forma prezentata. Standardele europene de pana acum conducand la obtinerea unor alimente sanatoase si accesibile pentru populatie. In schimb prin alternativa propusa prin strategia F2F necunoscutele sunt intratat de multe iar concluziile exprimate in public indica relocalizari certe de productii agricole in tari terte, fara constrangeri unor interdictii in tehnologii care afecta in mod diferit producatorii agricoli si consumatorii europeni. Romania si fermierii sai vor fi cel mai grav afectati de F2F, mai ales prin prisma faptului ca suntem in directa competitie si concurenta de productie, costuri si piete cu tarile riverane bazinului Marii Negre care nu sunt supuse acestor restrictii.

Totodata sunt prezente si recunoscute standardele duble de calitate intre statele membre, iar prin aceasta strategie nu facem altceva decat sa adancim diferentele deja existente.

 

Romania din punct de vedere al productiei medii la nivel national pe ha, la nivel national, a inregistrat cresteri in ultimii ani, dar ramane mult sub media europeana, iar promovarea unor strategii de acest gen vor avea ca rezultat reintoarcerea in trecut la productii medii de subzistenta sauf aliment.

Este total inechitabil ca Romania sa isi reduca consumul de pesticide de 700 gr/ha s.a. cu 50%, cand media UE este 2,4 kg si sa fie competitiva cu un alt stat membru care are un consum mediu de 7 kg/ha s.a. și reduce consumul tot cu 50%.

Fermierul din alt stat membru va reusi sa aibe o productie decentă cu 3.5 kg/ha s.a., dar nu putem accepta si spune acelasi lucru de un fermier din Romania, cu 350 gr/ha s.a.

Acelasi lucru este valabil si la fertilizanti.

De aceea raportul si strategia lovesc mult mai mult Romania, desi nu polueaza atat de mult precum alte state.

Pentru echitate este primordial ca reducerea sa fie aplicata doar la acele state care sunt peste media UE la data aprobarii strategiei.

 

Deși Parlamentul European subliniază în raport că produsele agroalimentare din țările terțe trebuie să fie supuse acelorași cerințe, inclusiv o toleranță zero în ceea ce privește reziduurile de substanțe care nu îndeplinesc criteriile-limită sunt doar vorbe frumoase, dar concret nu exista si putin probabil sa apara in perioada urmatoare legislatia si masurile care sa fie aplicabile pentru statele terte.

Cine va controla ?, cum va controla ?

 

Am solicitat repetitiv si insistent sa fie realizate rapoarte si studii pentru toate masurile din cadrul strategiilor, pentru toate statele membre si sa fie analizate si luate in calcul inainte de a se discuta de aprobarea raportul, strategiei, etc.

Propunem o situatie de compromis la acest moment al votului, sa se sustina eliminarea tintelor cantitative unilaterale la nivel european si sa fie lasate la latitudinea statelor membre in functie de condititiile specifice ale fiecarui stat. Sustinem F2F, dar cu aplicare rezonabila si echitabila in toate statele membre. In acest moment, din informatiile pe care le avem, pentru minimizarea efectelor negative preconizate prin studiile de impact este votarea amendamentelor propuse de dna. Europarlamentar Mazaly AGUILAR și dnii. Europarlamentari Hazekamp și Dorfmann.

Stimati Domni Președinti ai Partidelor din România, vă rugăm să binevoiți a discuta cu toți europarlamentarii partidelor pe care le conduceți pentru a fi vigilenți în a susține amendamentele propuse mai sus, anexate la prezenta scrisoare și respinge amendamentele problemă.

Acțiunile sau inacțiunile dvs politice în astfel de momente importante pentru români și România vor face diferența între cei care doar vorbesc și cei care fac pentru țara noastră.

 

VĂ SOLICITĂM,

IMPERATIV ȘI RESPONSABIL

SĂ NU SUSȚINEȚI AMENDAMENTELE DE COMPROMIS: CA4, CA18, CA25, CA27, CA28, CA33 !

Cel mai problematic amendament de compromis este CA4 – țintele cantitative ale F2F. Fermierii nu pot fi de acord cu obiectivele de reducere a utilizării pesticidelor și îngrășămintelor stabilite de strategia Farm to Fork și mai ales, cu introducerea lor în legislație, care le-ar face obligatorii.

Cu titlu de exemplu, în România consumul mediu pe unitatea de suprafață la substanțe fito-sanitare și la îngrășăminte reprezintă 1/3 din consumul mediu la nivelul UE. Cum ar putea continua producă eficient și să-și protejeze culturile fermierii din țara noastră dacă vor fi obligați să reducă cu 50% utilizarea pesticidelor până în 2030?

              

 

Cu considerație,

ORGANIZAȚIE

 

PREȘEDINTE

SEMNĂTURĂ ȘI ȘTAMPILĂ

 

PRO AGRO

 

 

Ionel ARION

 

 

LAPAR

 

 

Nicolae VASILE

 

 

UNCSV

 

 

Mircea BĂLUȚĂ

 

 

APPR

 

 

Nicolae SITARU

 

Anexă: Proiectul de raport al Parlamentului European cu privire la Strategia De la fermă la consumator: argumentele fermierilor europeni pentru respingerea celor 48 de amendamente de compromis votate de COMENVI și COMAGRI in 9 septembrie 2021

 

Amendamentul de compromis 4, „Obiective de reducere pentru pesticide, îngrășăminte și anti- microbiene”. Amendamentul menționează obiectivele de reducere pentru pesticide, pierderi de îngrășăminte și utilizarea îngrășămintelor sunt la îndemână și ar trebui să fie obligatorii prin legislație, deși referința de la care se stabilesc aceste obiective nu este clară.

 

Amendamentul de compromis 18, “Zoonozele”. Menționează că sistemele de producție care implică îngrădirea în imediată proximitate a animalelor de genotip similar creează condițiile pentru apariția bolilor zoonotice și, prin urmare, Comisia ar trebui accelereze modificarea acestor practici agricole.

 

Amendamentul de compromis 25, Alimente procesate, mențiuni nutriționale și etichetare nutrițională pe partea din față a ambalajului”, ar trebui respins deoarece: (i) Solicită stabilirea nivelurilor maxime pentru zahăr, grăsimi și sare în anumite alimente procesate; (ii) Solicită un sistem obligatoriu de etichetare nutrițională pe ambalaj, bazat pe cantități de referință uniforme pentru toate produsele (în esență, baza de 100 g / ml pentru toate produsele). Considerăm că sunt absurde astfel de “normative” care vor afecta grav tradițiile europene.

 

Amendamentul de compromis 27, “Mediul, dieta și prețurile la alimente” solicită o taxă de TVA zero pentru produsele alimentare sănătoase și durabile, cum ar fi fructele și legumele, având în același timp cote mai ridicate de TVA pentru produsele alimentare “nesănătoase” sau cele cu o amprentă ecologică ridicată (inclusiv carnea). Nu putem sprijini stabilirea cotelor TVA care ar stigmatiza unele produse care au o amprentă ecologică mai mare comparativ cu alte produse din diferite categorii de alimente.

 

Amendamentul de compromis 28, “etichetarea originii, durabilității și producției animale”, prevede indicarea metodei de producție, a indicatorilor de bunăstare a animalelor, a locului nașterii, metodei de creștere și sacrificare pe toate produsele procesate din carne și solicită sprijin pentru producția și preluarea pe piață a proteinelor pe bază de plante (unde ar putea fi incluse produse imitații vegane).

 

Amendamentul de compromis 33, “deșeurile alimentare” : solicită obiective obligatorii de reducere a deșeurilor alimentare de 30% până în 2025 și 50% până în 2030, comparativ cu referința din 2014, pentru producția primară, inclusiv producție nerecoltată. Această sarcină ar reveni fermierilor, în timp ce majoritatea acestor pierderi alimentare sunt mai degrabă din cauza condițiilor climatice, sau a practicilor comerciale ale procesatorilor și comercianților cu amănuntul.

 

https://ourworldindata.org/fertilizers

 

Potrivit unor studii din 2002, 2005 și 2008 fără îngrăsămintele chimice pe bază de azot, nu putem hrăni mai mult de 3,5-4 miliarde de locuitori!

Niciun comentariu

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *