Renunțăm la tramvaie? Luăm credit 12 milioane euro pentru tramvaie sau ne împrumutăm pentru alte proiecte?

0

 





Suntem în momentul în care putem să implementăm un proiect de 180 milioane lei pentru modernizarea căii de rulare a tramvaielor, a firului de alimentare cu energie electrică, a depoului, să implementăm un sistem inteligent de tiketing și de monitorizare a traficului, adică să aducem tramvaiul botoșănean la nivelul anului în care ne aflăm. Pe lângă acești bani, mai sunt și alții cu care se vor cumpăra 9 tramvaie noi.

Doar că pentru acest proiect Primăria municipiului Botoșani trebuie să contracteze un credit de 60 milioane lei pentru cofinanțare, adică 12 milioane euro.

Eu sunt unul dintre acei botoșăneni care în copilărie au avut șansa să vadă cum se pune în circulație tramvaiul, pentru care o tură cu tramvaiul de la Luceafărul și până la ieșirea spre Cătămărăști Deal era o aventură care marca o zi de week-end. Am crescut cu tramvai, iar pentru mine tramvaiul are acea frumusețe aparte și ultimii 5 ani din activitatea tramvaiului din Botoșani, care au fost dezastruoși și pentru care trebuie să îi mulțumim lui Dumnezeu că nu au curmat viața cuiva, nu vor șterge imaginea din copilărie.

 

 

Dar cu tramvai au crescut și trăit atât de mulți botoșăneni care locuiesc pe Ion Pilat, Calea Națională, Sucevei sau Primăverii iar pentru ei tramvaiul este altceva decât ceea ce este pentru mine și pentru mulți alții ca mine. Pentru acești botoșăneni tramvaiul a fost un chin asurzitor de la prima oră de circulație până la ultima. Și pentru mulți botoșăneni care au așteptat în ultimii 10 ani tramvaiele în stații, în ploaie sau în soare, și ele nu mai ajungeau la ora la care ar fi trebuit să ajungă … tramvaiul este altceva decât a fost pentru mine. Și pentru cei care se aflau în tramvaie când acestea deraiau în trafic și doar o voință supremă a făcut să nu se întâmple o tragedie… tramvaiul este altceva decât pentru mine.

Ce facem acum? Ne împrumutăm cu 60 milioane lei pentru a avea tramvaie noi, cu totul și cu totul altceva decât ceea ce a fost tramvaiul la Botoșani în ultimii 10-20 de ani sau luăm credit și folosim banii la asfaltarea străzilor nemodernizate, în construcția unei creșe, a unor parcări?

Grea decizie!

Dacă luăm creditul pentru modernizarea sistemului de transport cu tramvaiul riscăm să nu mai putem face nimic altceva în Botoșani în următorii 5-6 ani deoarece pe lângă cele 12 milioane de euro pentru tramvaie trebuie să mai împrumutăm și vreo 7 milioane euro pentru noile costuri ale proiectului de modernizare a Teatrului Mihai Eminescu.

Dacă nu luăm acest credit, pentru a suplimenta fondurile europene de 180 milioane lei pentru acest proiect, vom pierde finanțarea europeană și nu vom mai avea NICIODATĂ posibilitatea de a moderniza sistemul de transport cu tramvaiele, singurul 100% electric și nepoluant.



Va trebui să folosim banii din buget pentru scoaterea liniilor de tramvai, pentru demontarea stâlpilor și a cablului electric de alimentare, pentru dezafectarea depoului, apoi va trebui să așteptăm vreo doi ani un nou studiu care să stea la baza unui nou proiect de atragere a unei finanțări europene pentru a cumpăra microbuze sau autobuze electrice, pentru înființarea unei rețele de stații de încărcare electrice și să ne asumăm că vom avea un transport public poluant, pentru că vor fi folosite în continuare cauciucuri, și în 6-8 ani ne vor trebui alți bani fie pentru înlocuirea bateriilor electrice, fie chiar pentru schimbarea totală a mijloacelor de transport în comun.

Deși sunt fan al tramvaiului, totuși să ne împrumutăm cu 12 milioane de euro și să nu mai putem face altceva… parcă este prea mult.

Cu 12 milioane de euro Primăria Botoșani poate să scape orașul de străzile de pământ, poate inventa un parteneriat cu ONG-urile pentru a construi un adăpost pentru oamenii străzii, pentru a susține un sistem de ajutorare a bătrânilor imobilizați la pat și care sunt singuri.

Din 12 milioane de euro, Primăria Botoșani poate aloca banii necesari modernizării unei întregi clădiri la fostul Electrocontact, unde este parteneră în Parcul Industrial Botoșani, o poate dota cu internet de mare viteză, 5G, și poate oferi un total de două sau trei milioane de euro sub formă de burse, granturi sau orice altă denumire permisă de lege pentru start-up-urile din domeniul cercetării, din domeniul IT, care să cerceteze, să inventeze, să creeze pentru primării, pentru orașe, spitale și școli, firme, corporații din TOATE domeniile. O zonă din acea clădire poate fi oferită claselor de Informatică de la liceele din municipiu pentru ca elevii să își pună acolo în aplicare imaginația și geniul. 

Ar putea fi câteva milioane de euro care ne-ar putea aduce alte zeci de milioane de euro, care ar transforma Botoșani într-o zonă de interes și pentru altceva în afară de comerț și industrie ușoară, care ar putea fi temelia pentru o schimbare sănătoasă în viitor.

Ne împrumutăm pentru tramvaie sau pentru a schimba profund viitorul orașului? Tramvaie noi și o cale de rulare nouă cu fonduri europene și cu un credit de 12 milioane de euro vor face din Botoșani un oraș cochet, dar la fel de sărac, la fel de lipsit de speranță pentru viitor. Ne vom plimba cu tramvaiele tot între magazine și mai puțin între fabrici, între birouri de firme.

Primarul Cosmin Andrei a spus la Tele M, în emisiunea colegului Răzvan Sauciuc, că se va consulta cu botoșănenii pentru a lua o decizie în acest sens. Edilul-șef ar trebuie să ne spună la ce vom renunța dacă ne vom împrumuta pentru tramvaie dar și la ce va face pentru transport și pentru viitorul municipiului dacă renunțăm la tramvaie, nu să fie o consultare doar pentru creșterea domniei sale în notorietate, cu scop pur electoral, la care să fie invitați doar botoșăneni care l-au votat pe el primar.

Și discuția asta cu tramvaiele nu ar fi apărut dacă în ultimii ani nu am fi reabilitat de patru sau cinci ori trotuarele de pe Bulevardul Mihai Eminescu din banii municipalității, dacă la Aquaparkul Cornișa de la o finanțare de 50% din buget local și 50% din fonduri europene am ajuns la aproape 80% din buget local, dacă Teatrul Mihai Eminescu ar fi fost refăcut cu 5 milioane de euro și nu am fi ajuns la 10 ani să avem nevoie de 12 milioane euro pentru el și încă nu au reînceput lucrările pentru că suntem tot la licitație și dacă tot ce trebuia să se facă s-ar fi făcut la costuri corecte, normale și la timp.

Bogdan CALINIUC

 


Niciun comentariu

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *